|
Controlul algelor
 Nu exista un tratament
universal pentru controlul algelor. Algele au nevoie de trei
elemente pentru a vietui: apa, lumina si mancare. Din moment
ce hobby-ul de acvarist presupune cresterea de forme de viata
acvatice, apa nu poate fi indepartata. Si cum in cazul acvariilor
de corali, la lumina este imposibil de renuntat. Astfel incat
ne mai ramane doar hrana.
Ce hrana mananca algele?
Principala forma de hrana pentru alge este CO2. Clorofila
din alge foloseste energia din sursa de lumina pentru a converti
CO2 in zahar simplu, cum ar fi glucoza, printr-un proces de
fotosinteza. Algele beneficiaza si de pe urma unor elemente
nutritive, comuni acvariilor, cum ar fi: fosfat, azotati,
silicati si sulfati. Modul in care aceste substante ajung
in acvariu este destul de diferit – folosirea de apa
de la robinet sau schimbari de apa. Hranirea in exces a pestilor,
folosirea de substrat si de pietre cu un continut ridicat
de fosfat sau silicat.
Indiferent de sursa, trebuie
sa incercam sa limitat elementele nutritive din sistemul existent.
Aceasta poate fi realizat prin folosirea de tratamente pentru
apa de la robinet folosita la schimbari de pa, folosirea de
„apa de var” (fosfati precipitati), folosire de
tratemente pentru indepartarea compusilor organici dizolvati.
Utilizarea de substrat de nisip pentru indepartarea azotatilor
va aduce cu sine eliminarea rocii detritice (grohotis) prin
consumul acesteia de catre fauna existenta in stratul de nisip.
Un astfel de strat de nisip va transforma azotatii in azot.
Folosirea animalelor pentru
indepartarea hranei si a algelor este recomandata cu draga
inima. Pestii ierbivori cum ar fi tangs au un loc indispensabil
in acvariile de corali, precum si serpi ierbivori (astrea,
nassarius(nu este un sarpe ierbivor, dar este benefic) si
trochus) si chitons. Crabii cu cochilie de dimensiuni mici
pot fi folositi si ei pentru a curata acvariul de hrana nedorita.
Curatarea apei este importanta
in controlul algelor, la fel de mult ca si fluxul de apa.
Un zid de pietere lipite de geamul din spate al acvariului
va crea zone „moarte” in ceea ce priveste fluxul
de apa, permitand grohotisului sa se formeze si sa devina
baza de crestere pentru alge. Un aranjament lejer (raspandit)
cu un flux bun de apa care sa treaca printre, pe deasupra,
pe dedesupt, prin fata si prin spatele lui isi va servi obiectivul
mult mai bine. Totodata un astfel de aranjament are si avantajul
prezentei unui numar redus de pietre, ceea ce inseamna mai
putini bani. Va trebui sa urmariti sa aveti un flux al apei
care sa miste un volum cat mai mare de apa dintr-un loc in
altul. Astfel, grohotisul se va afla intr-o miscare continua,
fiind consumat de corali sau sanitari sau indepartat prin
filtru de proteine.
In cele ce urmeaza sunt prezentate cateva tipuri de alge si
tratamentele ce trebuie aplicate la aparitia lor.
Cyanobacteria
(alge rosii namoloase)
Cyanobacteria este de fapt o bacterie de fotosinteza. In mod
normal, ea este de culoare rosu aprins, dar poate avea si
un colorit verde sau albastru-verzui. Bacteria formeaza „perdele”
namoloase pe suprafata acvariului, pietre si substrat. Cyanobacteria
va capta in aceste perdele bule de aer. Aceasta alga este
cauzata de excesul de elemente nutritive din sistem. Tratamentul
este periculos uneori; unii recomanda antibiotice. De obicei,
acestea isi vor face efectul, dar nu vor rezolva problema
de baza – excesul de elemente nutritive. Folositi un
sifon pentru a extrage cat se poate de mult, inlocuiti apa
cu apa tratata, accentuati tratamentul pentru indepartarea
proteinelor, reduceti cantitatea de hrana sau frecventa de
hranire a pestilor si totodata folositi o solutie de „apa
de var” saturata si proaspata.
Diatome (de culoare
ruginiu mat)
Diatome sunt cele mai comune alge care pot fi gasite in acvarii.
Fiecare acvarist incepator gaseste diatoms in acvariu la sfarsitul
ciclului de viata. Diatoms sunt controlate cu ajutorul serpilor
ierbivori. Daca se inmultesc, verificati nivelul silicatului,
intrucat aceasta substanta este incorporata in cochilia algelor.
Aceste alge pot fi indepartate si prin folosirea apei tratate.
Alge filamentoase
Algele filamentoase sunt cele mai cunoscute alge parazite
din acvariile de corali. Cauza aparitiei acestora este prezenta
de fosfati si azotati. (daca folositi apa de la robinet, trebuie
sa stiti ca apa contine un nivel semnificativ de fosfat) Indepartarea
algelor poate fi dificila si consuma mult timp. In primul
rand, indepartati manual aceste alge cat se poate de mult
prin schimbari de apa cu apa tratata, reducand astfel importul
de fosfat in sistem. Daca folositi un filtru cu picurator
sau alte filtre biologice, indepartati partea din mijloc.
Reduceti filtrarea mecanica, mariti frecventa tratamentului
pentru indepartarea proteinelor si mentineti un nivel ridicat
al alcalinitatii apei. Folositi pesti ierbivori cum ar fi
tang galben pentru a consuma algele nedorite. Daca problema
persista, se poate reduce perioada de fotosinteza.
Dinoflagelate (algele
maronii, mucoase si namoloase)
Dinoflagelatele sunt strans legate de algele endosimbiotice
din sistem – zooxanthellae. Se numesc mucoase pentru
ca au consistenta unui mucus nazal; sunt transparente spre
maroniu ca si colorit. Ca si Cyanobacteria, lasa in urma „perdele”(urme)
vascoase care prind bule de aer in tesuturi. Aceasta alga
este foarte periculoasa pentru ca are abilitatea de a indeparta
rapid oxigenul din sistem. S-a lansat si ipoteza ca aceasta
alga este toxica pentru pestii si serpii ierbivori. Tratamentul
este asemanator celui aplicat in cazul Cyanobacteriei, cu
adaugarea ca trebuie mentinut nivelul pH-ului peste 8.6 pe
timpul zilei si peste 8.3 in timpul noptii, pentru a vedea
o cedare a acestui organism. Un lucru bun despre aceasta alga
este faptul ca este destul de rara.
Valonia spp. (alge tematoare
cu bule)
Aceste alge sunt fascinante si frustrante pentru acvaristii
de corali. Problema de baza este ca algele sunt destul de
frumoase. Daca nu li se permite sa puna stapanire pe acvariu,
pot fi chiar interesant de privit. Se recomanda indepartarea
lor de indata ce apar in acvariu, intrucat au abilitatea de
a se raspandi foarte rapid si a se ancora de nevertebratele
existente. Indepartarea este simpla: folositi penseta si trageti
de ele, de preferat fara a le rupe.
|
|
