| |
Preferinte, Resurse si Digestia
Ca si categorie de pesti, pestii ososi au o diversitate de
preferinte legate de hrana. Ei pot fi ierbivori (mancatori
de plante – au nevoie de glucide), carnivori (devoratori
de carne – au nevoie de proteine si lipide), omnivori
(mancatori de plante si carne – au nevoie de un amestec
intre proteine, lipide si glucide) sau detrivori (animale
care mananca plante si animale aflate in stare de descompunere).
Unele dintre animalele des intalnite in dieta pestilor ososi
sunt viermi, melci marini, midii, moluste, calmari, crustacee,
insecte, pasari, amfibieni, mamifere mici si alti pesti.
Cantitatea
de hrana pe care o mananca un peste depinde in mod direct
de dimensiunile sale, de metabolismul si temperatura mediului
in care vietuieste. Pestii de apa calda, cum ar fi pestii
tropicali, au un metabolism mai alert si au nevoie de mai
multa hrana decat speciile cu aceleasi dimensiuni care vietuiesc
in apele reci.
Esofagul
pestilor ososi este scurt, expandabil si invelit cu muschi
care permit obiectelor de mari dimensiuni sa fie inghitite.
Multe specii de pesti ososi au un stomac cu glande gastrice
care elibereaza substante ce descompun hrana ce urmeaza a
fi digerata. Intestinul este locul unde majoritatea absorbtiei
hranei se desfasoara. Sistemul digestiv se termina la anus.
Pestii au o serie de organe care au fost adaptate pentru capturarea
hranii. Dintii ascutiti ai baracudelor, rechinilor si ai anumitor
specii de pirania sunt folositi pentru a sfasia carnea victimelor.
Acei pesti care se hranesc cu plancton sunt cunoscuti drept
mancatori-filtru intrucat au structuri sub forma unor pieptene,
care retin planctonul din apa pompata printre branhii. Pestii
electrici, cum ar fi tiparul electric, isi imobilizeaza prada
cu socuri electrice folosindu-si organele de producere a electricitatii.
|
|
BluePink 
