|
Reproducere: Pentru a inlesni procesul
de reproducere, trebuie schimbata apa frecvent (in fiecare
saptamana circa 30%). Este recomandata folosirea turbei
pentru a reduce duritatea apei. De obicei, apa adaugata
ar trebui sa fie mai rece si cu un pH putin mai ridicat,
combinat de o reducere a temperaturii de 1, 2 grade
astfel incat sa fie simulate conditiile din anotimpul
polios din zona de origine. Masculul va construi un
cuib de spuma cu pereti grosi de 4-5 cm care va contine
baloane de spuma mai mici ce se pot ridica 2 cm deasupra
apei. Parintii nu isi mananca puii si de obicei se pot
imerechea din nou in circa 2 saptamani. Puii sunt foarte
sensibili la conditiile de mediu. Acestia trebuie tinuti
in apa cu duritatea cea mai mica posibila (dH = 3) si
putin acida (pH =5). Oualele eclozeaza in 36- 72 de
ore, iar dupa 4-5 zile puii sunt liberi si inoata in
acvariu.
Remarci: Descoperit in 1994, numele
vine de la orasul francez Bordeaux renumit pentru vinul
sau rosu (rosu burgund). Masculii au varful inotatoarelor
dorsala si anala mai lungi in timp ce femelele care
sunt gata sa nasca prezinta un ovipozitor protuberant
alb. Daca nu este tinut in conditii corespunzatoare,
pestele va contracta Columnaris (vezi sectiunea
boli),
mai ales varianta Kubu este foarte sensibila. Pata de
culoare inchisa nu apare pe ambele parti ale corpului.
Betta chloropharynx si Betta simorum provin din aceeasi
zona cu Betta burdigala. Face parte din grupul coccina.
(Vezi si B. coccina.) Betta burdigala poate trai in
acvarii in perechi alaturi de alte specii cum ar fi
Rasbora maculata si Rasbora axelrodi. Apa din acvariu
trebuie filtrata bine. Pestele este sensibil la poluare;
el va prezenta pete de culoare inchisa daca apa este
murdara cu material organic. Nu are nevoie de o apa
cu un nivel ridicat de oxigen. In timp ce acest peste
pastreaza culoare de vin rosu caracteristica majoritatii
pestilor din grupul coccina, el se distinge de ceilalti
prin sclipirea verzuie de pe solzi si inotatoare. |
|
|